Oct 20 2011
Gândire taximetristă
Într-o zi cu soare sun la compania de taxi. Explic operatoarei unde sunt, ea dă mai deparate prin staţie şi instantaneu se aude un şofer care se oferă, nerăbdător, să vină să mă ia. Cică ajunge în 2 minute.
12 minute mai târziu îl văd orbecăind pe stradă, oprindu-se la fiecare curte şi chiorându-se înăuntru. Încep semnalizarea din mâini şi picioare şi mă vede, într-un final. Mă urc, introduc destinaţia şi plecăm.
Cu câteva străduÅ£e până la destinaÅ£ie… Hm. Ca să vă faceÅ£i o idee, întâi uite traseul:
Nu comentaţi, nu sunt artist. Guguloiul roşu e destinaţia, mult mai aproape de strada de jos.
ÃŽl văd că se proptise pe banda a doua ÅŸi aproape treceam de străduÅ£a unde trebuia să cotim spre dreapta. ÃŽl întreb rapid “Nu facem dreapta aici?” Răspunsul lui e haios de trist, ÅŸi e trist cât e de amuzant:
A, da… Voiam s-o iau pe interzis!
Comentarii recente