Adevăraţii români cu talent

N-am văzut “Românii au talent”. Am auzit doar câteva fragmente, dintre care s-au remarcat nişte băieţi care dansau şi un puşti care cânta. Şi un nene care dansa şi cânta. Şi o tipă care dansa. Şi mă gândeam că nu asta reprezintă românii. Îi suspectez pe toţi ăia care au participat că-s moldoveni. Altfel nu-mi explic de ce nu au apărut:

  • Bătrânelul care le ştie pe toate. Un nene care să stea pe scenă şi să-şi dea cu părerea despre tot. Tuşeşte cineva în sală? Dă-i cu ceai de muşeţel. Băsescu? Un dobitoc! Da’ şi ăilalţi sunt dobitoci! Da’ mie cine-mi măreşte pensia?! Nişte dobitoci toţi, băi.
  • Înjurătorul de Boc. Pfuai, câţi erau în categoria asta. Milioane! Că doar suntem o ţară de inteligenţi şi capabili, unde fiecare dintre noi ar face treabă mai bună decât Boc. … </sarcasm>
  • Femeia cu memorie uimitoare. 18:05 – trei vecini au intrat în scară, cu câte o sacoşă de la Carrefour. Suspectez că au fost la piaţă împreună, am citit pliantele şi e carnea cu 0.5 lei/kg mai ieftină decât la Plus. 19:03 – Nelu a ieşit la o bere pe bancă, un bagabont.
  • Tunăraciul de cartier. Cea mai spectaculoasă performanţă a showului – omul intră cu un Logan şi în doar 2 minute îl umple de autocolante, aripi, folii pe geamuri şi zorzoane în parbriz. Ba chiar are timp să ardă şi un CD cu manele.
  • Sămânţari-viteză. În doar 2 minute, scena e plină de coji, iar publicul e în delir. Moment emoţionant.
  • Cerşit 100m garduri. Totul începe cuminte: puradelul vine pe scenă şi începe o rugăciune pe melodii. Toată lumea e cu lacrimi în ochi. Partea cu 100m garduri urmează când publicul îşi dă seama de dispariţia portofelelor.

Ei, ce ziceţi de aşa show?

“…Uau.”