Tu te-ai numi român?

Pentru postul anterior m-am gândit că ar fi de efect să subliniez ce am de zis cu Daniel Negreanu. Pentru cei care nu ÅŸtiu, tipul e unul din cei mai buni jucători de poker din lume, cu 6 titluri mondiale la activ. Pentru cei care-l ÅŸtiu ÅŸi nu ÅŸtiu de unde, e tipul care apare în reclama la Poker Stars, ăla care îţi cere să eliberezi “pokerstaru dîn tine. Familia lui a emigrat din Å£ară în ’67, cu 7 ani înainte ca el să se nască. A venit pe lume în ’74, în Canada. Cu toate astea, uite că omul a ales să înveÅ£e limba română ÅŸi să se numească român. Chit că, dacă ar fi vrut, n-ar fi ÅŸtiut absolut nimeni originile sale.

Maximilian Nicu e alt exemplu de român străin. Crescut o viaţă-ntreagă în Germania, tipul a ales să dea cu piciorul unei posibile convocări la naţionala Germaniei şi a jucat pentru România. Şi asta după rugăminţi şi scandaluri, iar maestrul barbugiu nea Piţi i-a asigurat un debut de 3 minute, pe finalul unui meci. Eu unul nici nu intram, în locul lui, dar în fine.

Am mai auzit de un alt puşti, crescut tot prin vestul Europei, care concurează într-un campionat auto cu steagul României pe maşină.

Iar ca ăştia sunt o groază de exemple. Oameni care, în afară de naţia părinţilor, nu au nicio treabă cu România, dar totuşi ei se mândresc că sunt români, deşi poate nici nu au cetăţenie română. Eu, să fiu sincer, am oarecare dubii că aş face ca ei. Nu sunt foarte mândru de asta, dar asta simt, ipotetic vorbind.

Puşi în situaţia asta, voi ce-aţi face?